“Mişcarea legionară - organizaţie neortodoxă şi implicit antinaţională !" Pr. Mihai Andrei Aldea şi nu numai, mi-au cerut să-mi argumentez această afirmaţie...
Iată mesajul primit:
„Silvian, aş dori
să ştiu şi eu în temeiul cărei bibliografi a fost scoasă concluzia "Mişcarea legionară - organizaţie
neortodoxă şi implicit antinaţională". Trebuie să
spun că nu am apucat să citesc pe această temă - a Mişcării Legionare - decât
vreo 20-30 de cărţi, atât anti-legionare (majoritatea comuniste sau masonice),
cât şi pro sau neutre. Aşa că sunt un biet amator în domeniu. Dar, oricum, în
ceea ce am citit până acum nu am găsit susţinere pentru asemenea idei.”
Iată şi răspunsul meu:
Drag părinte!
Aleg să răspund pe calea blogului din cauză că mai sunt multe alte persoane care îmi solicită ca şi dvs acest răspuns,
fiind necesar unul mai amplu.
Poate n-oi fi lecturat eu chiar “20-30 de cărţi” ca şi dvs,
şi nici nu consider necesar să fac acest
lucru chiar şi dacă timpul mi-ar permite, evitând în special lecturarea cărţilor de sorginte masonică
sau comunistă din variate motive întemeiate din învăţăturile Sf Părinţi care dezavuează
lecturile păgâne şi eretice vătămătoare de suflet.
M-am axat per cărțile legionare de căpătâi, filtrate prin prisma scrierilor patristice , fiind astfel arhisuficient pentru a-mi contura o opinie foarte clară asupra
fenomenului legionar. Marele avantaj a
fost că, lucrând direct cu “materialul clientului”, doresc astfel să nu mai las
loc inerentelor interpretări subiective.
Până de curând am făcut şi eu parte dintre cei ce
erau lesne păcăliţi de afirmaţiile mincinoase ale unor “mari” duhovnici
legionari (în frunte cu Pr. Justin Pârvu) care spuneau că ML nu
a avut DELOC caracter fascist
sau antisemit, de asemenea ascunzând cu dibăcie trecutul pur ecumenist în care s-a născut, dezvoltat,
şi mai ales a continuat funcţionarea ML. Poate şi-au dat seama că azi e necesar un altfel de discurs ptr a câştiga aderenţi.
Învăţătura lui sună
bine, însă realitatea îl contrazice flagrant, Codreanu însuşi etalându-şi deseori cu mândrie acele ideologii antisemite, fasciste şi ecumeniste! [1] [2]
L-aţi auzit voi cumva
vreodată pe Pr. Justin vădind crasele nereguli ecumeniste sau ezoteriste
regăsite, tolerate şi diseminate şi azi prin organizaţiile legionare actuale,
mai toate fiind înfiinţate cu binecuvântate de dumnealui: Fundaţia FGMANU, Buciumul, Fundaţia Totul
Pentru Ţară, Fundatia Sf Martiri Brâncoveni – Constanţa, sau Fundaţia Ion Gavrilă Ogoranu, organizaţii
unde activează şi colaborează indivizi dubioşi cunoscuţi cu grave abateri ecumeniste,
antisemite şi chiar yoghine, gen Florin Dobrescu, Claudiu Tarziu, sau Rapcea
... ? Deloc! Pentru că interesul lor
era doar ca “garda să meargă înainte” indiferent cu cine s-ar alia.
Sau cazul “preotul”
greco-catolic Marius Vişovan (fiul unui legionar greco-catolic din Sighetul Marmaţiei) editorialist la fundaţia filolegionară si ecumenistă fgmanu.ro cu a sa
fiţuică PERMANENŢE...? Sau de cazul domnului Marcel Bouroş – preşedintele
fundaţiei Sf Martiri Brâncoveni Constanţa care editează şi distribuie cărţi cu
conţinut ecumenisto-fascist venite pe filiera lui Crainic sau Codreanu? [7]
Şi nici nu am priceput cum o asociaţie cu
numele de Frăţia Ortodoxă Sfântul Mare Mucenic Gheorghe (tot legionară), care
cică a fost înfiinţată cu binecuvântarea Părintelui Iustin Pârvu, si Ciprian
Voicilă s-au asociat cu un preot greco-catolic Marius Vişovan. Oare şi-au pus în gând să
ignore canoanele ortodoxe care interzic rugăciunea şi legăturile cu eretici?
Sau nu-i consideră eretici pe greco-catolicii uniţi cu Roma (de fapt
catolici-papistaşi). După cum spune şi blogul lui Danielvla, cum putem să ne
cinstim sfinţii din închisori impreună cu ereticii??
Ca fost simpatizant
legionar deosebit de activ pot confirma din interior faptul că în organizaţie îşi
găseau lesne locul fel şi fel de specimene dubioase de genul yoga-creştini,
rockeri, sau chiar indivizi cu concepţii pur nazisto-fasciste. Nu conta cu cine
ne aliam, sau ce fel de specimene conduceau organizaţiile, singurul lucru care
conta era ca GARDA să meargă înainte...
Dar acum să revin la subiectul principal al acestui
articol! Pentru a demonstra caracterul
antinaţional al M. Legionare este suficient doar să demonstrez caracterul neortodox al acesteia,
fiind ştiut faptul că neamul românesc este ortodox prin definiţie. Caracterul fascist de asemenea este antinational!
Asadar, conform învăţăturilor Sf. Părinţi, orice mişcare dovedită
cu tentă ecumenistă, antisemită sau fascistă, poate fi lesne considerată străină
de duhul ortodoxiei, şi implicit
antinaţională.
E inutil a
mai face aici referire la multele nereguli regăsite în istoricul Mişcării Legionare.
Mă voi rezuma strict la cinci grave
abateri pentru a care eu am curajul
să afirm tare, răspicat şi fără teamă că aceasta
grupare paramilitară legionară a fost neortodoxă, şi implicit
antinaţională:
1. ECUMENISMUL
practicat şi
promovat de vârful conducerii ML încă de la începuturile înfiinţării
acestei organizaţii, lucru ce se vrea ţinut ascuns şi astăzi de căpeteniile
legionare care se erijează azi în mari apologeţi ortodocşi
pentru a prosti în continuare mulţimea naivă.
Să ţinem cont de învăţăturile Sf Părinţi între care îl citez
aici pe Sf Justin Popovici, acesta avertizându-ne că “ECUMENISMUL este PANEREZIE”
(erezia ereziilor) de natură antiortodoxă.
ECUMENISMUL – este prima componentă gravă şi neortodoxă
a Mişcării Legionare! Iată caracterul neortodox al ML prin orientarea
ecumenistă a personajelor legionare de căpătâi în frunte cu Codreanu şi
Crainic, ce-şi propuneau inclusiv imixtiunea în treburile interne ale BOR spre a
dezvolta mai departe acţiunea de ecumenizare a BOR [Referinta 7]. În majoritatea scrierilor căpeteniilor
legionare am regăsit şi o aversiune puternică de tip greco-rusofob în timp ce
fraţii lor catolici “creştini” occidentali erau consideraţi drept
fraţi de luptă... [Referinta nr.1] Acest
duh filocatolic şi ruso-grecofob îl regăsesc şi azi la mulţi dintre apologetii
legionari.
Să nu uităm că, Codreanu
a fost o lungă perioadă aliat ideologic, colaborator şi admirator al
organizaţiilor fasciste ale lui HITLER sau Mussolini. Să nu uităm nici că
fascismul lui Hitler şi Mussolini îşi propunea printre scopurile principale şi stârpirea ortodoxiei! [2] [7]
De aceea ne spune Mântuitorul foarte clar: “Cine
nu este cu Mine este împotriva Mea şi cine nu adună cu Mine risipeşte.”
Matei 12-30.
Aşadar, ecumenismul legionar constituie principalul
motiv pentru care afirm că ML a fost neortodoxă. Dovezile principale pe baza cărora îmi
argumentez afirmaţiile vor fi găsite în notele ataşate la finalul acestui
articol de blog.
2.Doctrinele
antisemite şi fasciste din care s-a născut şi s-a dezvoltat această grupare PARAMILITARĂ care
în cea mai mare parte a vremii a fost aliată forţelor europene occidentale antiortodoxe
cu caracter fascist de extremă dreaptă. [2]
[7]
3.Solicitarea în Parlament venită
din partea Căpitanului ML Codreanu în care se cerea introducerea
pedepselor cu moartea “pentru manipulatorii frauduloşi ai banului public”. [3]
4. Caracterul EZOTERIC al Mişcării Legionare.
Aici aduc ca dovezi incontestabile purtarea
obligatorie la gât de către legionari a “talismanelor cu pământ
sfânt românesc” pe care se depuneau în prealabil fel şi fel de jurăminte sinistre în
ritualurile de primire a noilor legionari.
[11]
5. Cultul încurajării
UCIDERILOR şi a SINUCIDERILOR justificate tip kamikaze comise de către legionari
[3] şi [8]
justificate drept jertfe pentru apărea
ţării pe modelul marilor înaintaşi voievozi, spun ei.
Diferenţele dintre Sf Voievod Ştefan Cel Mare şi “voievodul”
Codreanu sunt enorme, ca de la Cer la pământ!
Spre deosebire de Codreanu care a fost un răzvrătit,
Marele Ştefan reprezenta autoritatea, stăpânirea de stat, ducând războaie grele sub ascultarea şi binecuvântarea unui mare duhovnic – Sfântul
Daniil Pustnicul, ducând multe războaie DE APĂRARE a ţării împotriva cotropitorilor, iar nu lupte interne de răzvrătire împotriva
stăpânirilor laice şi bisericeşti îngăduite de Dumnezeu pentru păcatele sau
vrednicia unui anumit popor. Însă legionarii căutau a impune
cu forţa binele văzut după propria lor concepţie. Scria
însuşi Codreanu că misiunea lor şi-ar fi atins scopul final abia atunci când
toată România ar fi devenit legionară! Nu este şi acesta un exemplu clar de
totalitarism?
Sf. Evanghelie îngăduie doar războiul de apărare a
ţării, în niciun caz cel de agresiune sau expansiune externă după cum erau
dispuşi cândva înşelaţii legionari a se alia forţelor fasciste antiortodoxe
europene pentru a putea astfel stârpi “fiara roşie de la
răsărit”.
Şi mai ştim din interviurile Arhim. Ioanichie
Bălan şi din “Călăuza
Ortodoxă” a Pr. Ilie Cleopa, pag.371 cu referinţe din Noul Testament, că toate stăpânirile statale şi bisericeşti
sunt de la Dumnezeu chiar şi dacă ele ar fi rele, acestea sunt lăsate pentru
păcatele poporului, orice răzvrătire împotriva lor fiind considerată răzvrătire
împotriva Lui Dumnezeu. [10]
Se tot invocă contextul
istoric al stabilirii de populaţii evreieşti numeroase pe teritoriul românesc
care au fagocitat structurile de stat, acaparând mare parte din sectorul
economic-bancar, sau faptul că satul românesc a început să fie viciat prin
primele cârciumi instalate acolo de jidani.
Fraţilor, oare “jidanul”
a băgat cu forţa pe ţăran în cârciumă? Dacă neamul românesc ar fi fost întărit
duhovniceşte pe linia Sfinţilor Părinţi atunci nu ar fi făcut negoţ cu
antihriştii, nu ar fi intrat în cârciumele lor, nu ar fi mâncat din mâna lor
şamd, şi astfel nu s-ar mai fi aciuat pe aici. Ar fi ştiut cu ce fel de arme trebuie luptat împotriva agresiunii păgâne, luptând
din interiorul Bisericii iar nu din afara ei, căci însuşi Codreanu recunoaşte
în “Pentru Legionari” că drumul legionar s-a abătut mult de la calea Bisericii
[9]. E bine ştiut că neamul nostru de la
acea vreme avea o extrem de slabă cateheză curată ortodoxă. Dacă la noi alogenii s-au stabilit foarte
uşor, asta a fost şi pentru că au găsit puţină catehizare şi multă prostie, în
timp ce la greci sau sârbi au avut nevoie de multe bombe ca să-şi împlinească
cumva agendele.
______________________________________________
Când văd actuala goană
nebună a vânătorii de pseudosfinţi necanonizati sau necanonizabili, fie ei legionari sau nu, gen Arsenie Boca, “Sfântul”
Voievod Mucenic Codreanu, Mota, Marin, Crainic, Calciu, sau Pr Justin etc, îmi
aduc aminte de învăţăturile Sf Paisie
Aghioritul din cartea “VIAŢA CUVIOSULUI PAISIE AGHIORITUL” unde la pag.199 ne dă pildă de dreaptă socoteală în rânduiala
de cinstire corectă a sfinţilor. Citez: “Stareţul credea cu tărie în sfinţenia
Cuviosului Arsenie Capadocianul (pe care îl iubea enorm, fiindu-i şi ucenic). Cu toate acestea a spus maicilor să
nu îi pună aureolă de sfânt la icoană, nici să o aşeze pe iconostas cu icoanele
sfinţilor. Când Stareţul a fost întrebat de ce nu vrea, a răspuns: "Dacă vrea, să se ridice el singur. Adică să
intervină pentru a i se face canonizarea." A aşteptat ca mai întâi Biserica să-l
recunoască drept sfânt şi numai după aceea a pus aureolă la icoană şi a scris "Sfântul Arsenie”."

Să nu uităm că ML a fost în conflict cu ierarhia
BOR a vremii, avem ca exemplu scrisoarea răzvrătită şi total lipsită de respect
a lui Vasile Marin [7] care cere socoteală ţntr-un mod mitocănesc Patriarhului acelor vremuri Miron
Cristea pentru anatemele aruncate asupra tineretului legionar, Patriarh care
este şi astăzi acuzat de legionari că a fost mason şi că ar fi făcut jocurile
acestei organizaţii. Ţin să amintesc acestor oameni faptul că Patriarhul Miron
Cristea a fost singurul Patriarh din istoria BOR care a avut să curajul să dea
anatemele împotriva masoneriei, iar asta chiar în perioada codrenistă a
legiunii, în anul 1937!

Sfantul Ciprian al
Cartaginei a spus despre cei ce nu sunt cu Biserica: „asemenea
oameni, chiar daca au fost ucisi in numele credintei lor, nu-si vor spala nici
cu sange greselile lor. Vina dezbinarii e grava, de neiertat, si suferinta n-o
poate purifica. Nu poate fi martir cel ce nu este cu Biserica. (…) Nu pot
ramane cu Dumnezeu cei ce nu vor sa fie uniti cu Biserica lui Dumnezeu. Chiar
daca vor arde pe rug sau vor fi dati fiarelor salbatice, aceea nu va fi coroana
credintei, ci pedeapsa tradarii, si nu sfarsitul glorios al celui cu virtute
religioasa, ci moartea din disperare. Unul ca acestia poate fi ucis, dar nu
poate fi incoronat. Marturiseste ca e crestin, ca si diavolul care adesea minte
ca e Hristos, caci Insusi Domnul ne atrage luarea-aminte si zice: «Multi vor
veni in numele Meu spunand: Eu sunt Hristos, si pe multi vor insela.» Dupa cum
el nu e Hristos, chiar daca inseala cu numele, la fel nu poate fi crestin cine
nu ramane in Evanghelia lui Hristos si a adevaratei credinte” [221; 444].
Si daca nu sunt vrednici de cinstire martirii ereticilor,
insemna ca nici martirii neopaganilor nu sunt mai presus (desi sunt promovati
deseori ca exemple de ravna pentru adevarata credinta). Diavolul a vazut cat de
mult a rodit sangele martirilor crestini, si a vrut sa insele lumea prin
proprii sai martiri, numiti de catre Sfintii Bisericii drept „minciuno-martiri”.
În cazul acestor nefericiţi ecumenisti gen Codreanu, Mota, Marin si supusii lor care se rugau la ''sfantul'' Anton de Padova , mă gândesc la Sinodul de la Laodiceea care a hotarât
că: „niciun
creştin nu se cuvine să părăsească pe martirii lui Hristos şi să se ducă la
pseudo-martiri adică la ai ereticilor, sau la cei ce mai înainte au fost
eretici; căci aceştia sunt straini de Dumnezeu. Deci cei ce se vor duce la
dânsii sa fie anatema” –
Canonul 34, [63; 225].
De exemplu, religia
Baha’i se mandreste ca aproape 20.000
de discipoli ai Profetului lor, Bab, au fost ucisi pentru credinta lor:
„Victimele Babii (ucenicii lui Bab n.n) erau introduse in gura unui tun si
zvarlite afara asemenea unei ghiulele. Unii Babi erau taiati in bucati cu
topoare si sabii, altii erau dusi la locul executiei cu lumanari aprinse
infipte in ranile de pe trupurile lor” [176; 9]. Oricat de mare ar fi fost
suferintele indurate de acesti „minciuno-martiri”, sa nu cadem in greseala pe
care au facut-o cei care, impresionati de acestea, au parasit credinta crestina
pentru a trece la apostazia de tip baha’i.
Si daca Sfintii Parinti
ne-au invatat ca „martirii” ereticilor nu sunt martiri, ca cei care ii cinstesc
pe cei care nu sunt vrednici de cinstirea cuvenita sfintilor mucenici stau sub
osanda anatemei, noi trebuie sa intelegem inca un lucru: daca nici macar
„martirii” eretici nu trebuie sa ne fie modele, inseamna ca niciun eretic nu
trebuie luat ca exemplu pentru virtutile sale, chiar daca ar fi gata sa isi dea
viata pentru credinta sa.
A aprecia un eretic pentru
ca tine posturi aspre inseamnă a nega puterea vrăjmaşului de a-i întări pe cei
care sunt rupti de Biserica. A aprecia linistea sufleteasca a unui eretic
insemna a pierde din vedere ca aceasta e data de diavol tocmai pentru a da
impresia unei sporiri duhovnicesti si este foarte diferita de linistea
adevarata pe care o daruieste Dumnezeu fiilor Bisericii. A aprecia faptul ca un
eretic imblanzeste animalele salbatice prin „blandetea” sa inseamna a uita prea
usor ca la fel de simplu le imblanzeste orice vrajitor renumit, chiar daca nu
are o blandete asemanatoare
Pentru a dovedi caracterul neortodox al ML, am citat doar din scrierile consonante ale marilor personalităţi legionare: Codreanu, Moţa, Marin,
Crainic, Cioran, Eliade, Ţuţea, unde am gasit la unison dovezi extrem de clare
în privinţa ideologiilor ecumeniste, antisemite, fasciste şi chiar anticrestine
(promovarea uciderilor si a sinuciderilor) împărtăşite
şi diseminate
de aceştia. Toate acele valori promovate sunt incompatibile cu dreapta
învăţătură creştin-ortodoxă!
Carismaticul Codreanu
împreună cu ai săi aghiotanţi se prevalau cu dibăcie de învăţătura
creştină pentru a putea apoi “sfinţi”
steaguri cu simboluri fasciste şi antisemite cu svastici la Mitropolie [2]. Să nu uităm nici cum
Codreanu făcea în cărţile sale apologie
directă doctrinelor FASCISTE şi ANTISEMITE!
Să rememorăm şi îndemnurile
făţişe la crime sau sinucideri “jertfelnice” stil kamikaze venite din
partea lui Codreanu, Moţa şi Marin,
având ca ţinte pe “duşmanii şi trădătorii legiunii şi ai ţării”! Să nu
uităm însăşi exemplele crimelor cu premeditare comise de Moţa şi Codreanu (Manciu împuşcat în spate) [8] şi
camarila lor care a degenerat ulterior într-o sarabandă haotică ticsită de
liote de discipoli zeloţi şi sceleraţi care urmau învăţăturile lui Căpitanului
Codreanu, a lui Moţa şi Marin.
Cazul Codreanu îmi arată
cât de uşor se poate pica în capcanele întinse de o persoană carismatică dar
duplicitară (la suprafaţă etalau discursuri paşnice în timp ce sufletele lor
clocoteau de ură, sete de sânge şi răzbunare), şi cât de uşor unul ca acesta poate manipula simpatiile populare în beneficiul propriu prevalându-se de învăţăturile
creştine pentru a-şi atinge scopurile. Devenim orbi la ceea ce se arată
evident, şi mai rău, în numele lui putem comite noi înşine lucruri odioase.
Exact cum s-a întâmplat ulterior în cazul uciderii de către legionari a lui
Iorga care l-a numit bolnav psihic pe Codreanu căruia i-a recomandat tratament
de urgenţă într-un ospiciu, sau cazul lui Stelescu, unul dintre comandanţii cu
vechime din Legiune care a fost înlăturat din acea organizaţie paramilitară
care venera cultul personalităţii lui Codreanu – nimeni altul decât mântuitorul
legionarilor după cu scria “marele” Radu Gyr în poeziile sale. Mie nu mi se par deloc
ortodoxe toate aceste lucruri! Nu mai fac referinţă la mulţimea celorlalte
crime odioase comise de răzvrătitele bandele legionare în numele “binelui” comis cu forţa de aceştia.
În opinia mea, acea sinistră carte PENTRU
LEGIONARI este ticsită de prea multe
monstruozităţi fiind în opinia mea cea mai nocivă dintre toate cărţile
legionare din câte am lecturat. Mult mai multe referinţe puteţi găsi în adnotările de la finalul acestui articol de blog, sau aici www.silviu-ion.blogspot.ro/2015/05/marile-probleme-ale-miscarii-legionare.html.
Toate acele “valori” fasciste şi antisemite
omniprezente în PENTRU LEGIONARI sunt incompatibile cu ortodoxia. Nu sunt
ortodoxe nici cererile pedepselort cu moartea solicitate în Parlament de
Codreanu pentru “manipulatorii frauduloşi ai avuţiei publice” căci “Dumnezeu nu voieşte
moartea păcătosului ci să se întoarcă şi să fie viu” . Nici Jurămintele de credinţă pentru Căpitan
nu erau ortodoxe căci ne spune Mântuitorul “să nu vă
juraţi nici pe Cer nici pe pământ, ci să spuneţi ce e da da, iar ce e nu nu”. În vechea Cazanie a lui Varlaam la pag.417 se
explică limpede că nu e îngăduit niciun fel de jurământ, păcat ce trebuie
spovedit spre a fi iertat. Nici
practicile mistico-ezoterice de a purta la gât TALISMANE “cu
pământ sfânt”
nu erau ortodoxe. Şi nici întrunirile de pe la şedinţele de cuib unde se practicau
rugăciuni în comun cu tot felul de camarazi papistaşi consideraţi drept “fraţi
creştini” ba chiar şi cu tot felul de yoghini (Mircea ELIADE), şi mai spun unii
chiar şi atei şi protestanţi erau acceptaţi în rândurile acestei
organizaţii paramilitare străină de ortodoxie! Nici acele rugăciuni în
comun NU ERAU ORTODOXE!

Întrebarea mea este
de ce eschivează azi Adevărul fiind omise complet multele nereguli găsite în
cărţile DE CĂPĂTÂI ale doctrinei legionare? De ce se permite ca PENTRU LEGIONARI - acea “Biblie a
legionarilor” plină de deşeuri ideologice să fie încă difuzată masiv de
către fundaţiile legionare care ţin în orbire mulţime de tineri entuziaşti dar naivi?
Mircea Vulcănescu l-a
catalogat pe CZ
Codreanu drept “fanatic” [8] termen care este şi el incompatibil cu ortodoxia!
Noii formatori de opinie legionari încearcă ei să mimeze un soi de ortodoxie, dar parcă un pic diferit de cel venit din duhul Sfinţilor Părinţi ai ortodoxiei!
Dar iată
şi referinţele bibliografice pe seama cărora
mi-am susţinut mai sus afirmaţia că "Mişcarea
legionară a fost o organizaţie
neortodoxă şi implicit antinaţională”:
[1]- In privinţa caracterului
ECUMENIST al ML dovezile sunt extrem de clare si de multe, fiind expuse pe
larg în articolul http://www.silviu-ion.blogspot.ro/2015/05/marile-probleme-ale-miscarii-legionare.html
______________________________________________
[2]- Caracterul ANTISEMIT SI
FASCIST al ML
În “PENTRU
LEGIONARI”, la pag.58 căpitanul CZ Codreanu scria în 1936: “Existau
în Germania mai multe organizaţii politice şi doctrinare antisemite, cu multe
foi, cu manifeste, cu insigne, toate însă şubrede. Studenţimea de la Berlin şi
cea de le Jena era împărţită în societăţi şi număra foarte puţini
antisemiţi. Masa studenţească cunoştea vag problema. De o acţiune studenţească
antisemită sau măcar de o orientare doctrinară similară celei de la Iaşi nu
putea fi vorba. Am avut multe discuţii
cu studenţii de la Berlin, în 1922, care desigur astăzi sunt hitlerişti şi mă
mândresc să le fi fost eu profesorul în antisemitism, ducându-le acolo din
adevărurile învăţate la Iaşi.
De
Adolf Hitler am auzit pentru prima dată pe la mijlocul lunii octombrie 1922. Mă
dusesem în Nord-Berlin, la un muncitor care fabrica „zvastici” şi cu care
legasem bune relaţiuni. Numele său era Strumpf şi locuia în Salzwedeler Strasse
3. Acesta mi-a spus: „se aude de o mişcare antisemită pornită la München de un
tânăr pictor de 36 de ani, Hitler. Mi se pare că acesta este acela pe care îl
aşteptăm noi, poporul german”. Viziunea acestui muncitor s-a împlinit. Eu am
rămas cu admiraţie pentru puterea lui de intuiţie datorită căreia el a putut
desprinde cu antenele sufletului lui din zeci de oameni şi fără să-l cunoască,
cu zece ani înainte, pe acela care va birui în 1932, unind sub o singură mare
comandă întreg poporul german. Tot acolo
la Berlin şi cam în acelaşi timp, am auzit şi vestea uriaşei
izbucniri fasciste: marşul asupra Romei şi victoria lui Mussolini. M-am bucurat
ca de victoria ţării mele! Mussolini
este viteazul care a călcat balaurul în picioare, el e din lumea noastră, de
aceea toate capetele de balaur se năpustesc asupra lui jurându-i moarte. Pentru
noi, el va fi un luceafăr luminos care ne va da speranţe; ne va fi dovada vie
că hidra poate fi învinsă. O dovadă a posibilităţilor noastre de biruinţă." La pag.187 căpitanul descrie cum, în 1924
în procesul împuşcării lui Manciu a fost achitat de un complet de judecată cu
simpatii fasciste: “N-am avut vreme să judecăm mai mult, pentru că uşile s-au deschis şi
mulţimea ne-a luat, ducându-ne în sala de şedinţe. Lumea, când am apărut
purtaţi pe umeri, s-a ridicat în picioare, strigând şi fluturând
batistele. Preşedintele Varlam era
cuprins şi el în valul de entuziasm căruia nu i-a putut rezista. Juraţii erau
fiecare la locurile lor, în piept purtând toţi câte o fundă tricoloră cu
zvastică. Mi s-a citit verdictul de achitare, după care am fost luat pe sus şi
dus afară, unde se aflau peste zece mii de oameni. Cu toţii am format un
cortegiu şi ne-au dus pe braţe, pe străzi, în timp ce lumea de pe trotuare
arunca flori.”
La
pag.250 căpitanul elogiază scrisoarea avocatului M.I. Lefter : „Soarele strălucitor al zvasticii n-a
întârziat nici de această dată să ne scoată din haos. Din lumina lui
binefăcătoare ne-a dat spre mântuire Legiunea Arhanghelului Mihail
(?!?incredibil). De acum sufletul românesc e încălzit iarăşi de credinţa că
mişcarea aceasta sfântă nu va pieri. Ideea naţională ne va chema la datorie.
Cei ce nu vor înţelege, vor cădea. Sunt alături de voi. ” La pag.282 Codreanu ne arată preocupările
sale din închisoare: “Lui Nicu Bogatu i-am dat tabachera mea,
făcută în închisoarea de la Văcăreşti; lui moş Chirculiţă i-am dat o zvastică.
Pe Lefter şi Potolea i-am numit în Consiliul suprem al Legiunii…” La pag.91 căpitanul CZ Codreanu scrie despre
“sfinţirea” in anul 1923 la Mitropolie a steagurilor cu svastici, şi sosirea
grupurilor legionare din judeţele ţării:
“Încă din seara de 3 martie au
început să sosească vagoane întregi cu grupuri, având în frunte pe conducători
care aduceau pânza steagurilor. Până dimineaţa, sosiseră 42 de grupuri, cu 42
de stegari. Pânza acestor steaguri era
neagră în semn de doliu; la mijloc o pată albă rotundă semnificând nădejdile
noastre încercuite de întunericul pe care ele vor trebui să-l învingă; în
mijlocul albului o zvastică, semnul luptei antisemite din întreaga lume, iar de
jur-împrejurul steagului, tricolorul românesc. Profesorul Cuza aprobase la
Bucureşti şi forma acestor steaguri.
Acum le-am prins de prăjini, le-am învelit în jurnale şi am plecat cu
toţii la Mitropolie, unde s-a oficiat serviciu religios în faţa a peste 10.000
de oameni. În momentul în care urma să fie sfinţite , s-au desfăşurat cele 42
de steaguri negre în faţa altarului. Odată sfinţite, ele vor pleca pe tot
întinsul ţării, în jurul fiecărui steag ridicându-se o adevărată cetate de
suflete româneşti. Aceste steaguri
aruncate în fiecare judeţ vor fi cheaguri care vor aduna laolaltă pe toţi cei
de un gând şi de o simţire… De la Mitropolie, mii de oameni în cortegii cu
steaguri desfăşurate sau îndreptat prin Piaţa Unirii, Lăpuşneanu şi Carol, spre
Universitate“.
________________________________________________
[3]
La pag.316 din “PENTRU LEGIONARI” puteţi observa cum Codreanu, în timpul
unei alocuţiuni în Parlament, a înaintat 7 cereri, în prima dintre ele
cerând introducerea pedepsei cu moartea: “1.Cer
introducerea pedepsei cu moartea pentru manipulatorii frauduloşi ai banului
public.” Cu altă ocazie, Codreanu
a cerut acelaşi lucru şi în Senat, după
cum găsim în “Cărticica şefului de cuib” la Punctul 85: „CEREM introducerea pedepsei cu moartea, exclusiv pentru manipulatorii
fraudulosi ai banului public. (Aplauze
pe mai multe bãnci). La care
Prof. D. V. G. Ispi îi răspundea: “D-le Codreanu, d-ta te intitulezi crestin si
purtãtor al ideei crestine. Iti aduc aminte - eu sunt profesor de teologie - cã
sustinerea acestei idei este anticrestinã.” Oare nu a auzit niciodată domnul Codreanu că
Dumnezeu Nu Voieşte moartea păcătosului, ci să se întoarcă şi să fie viu ? De ce se pune el judecător în locul Lui
Dumnezeu ? Şi aceasta mi se pare o
greseală destul de gravă pentru un căpitan ce se vrea urmat de milioane
de suflete.
În “PENTRU LEGIONARI”, la pag. 169
căpitanul evocă sub titlul - ZIUA FATALĂ 25 OCTOMBRIE 1924, momentul în care
împuşcă 3 persoane şi ia apoi ca paravan / ostatec pe avocatul Victor Climescu
pentru a scăpa teafăr din mulţime:
“În
atare condiţiuni sufleteşti şi de fapt,
m-am prezentat la Judecătoria Ocolului 2 Iaşi . Prefectul s-a prezentat cu întreaga poliţie
şi în plină şedinţă, în faţa avocaţilor şi a judecătorului Spiridoneanu care
prezida, s-a năpustit asupra noastră. În aceste împrejurări, cu riscul de a mă
pierde, strivit de cei douăzeci de poliţişti înarmaţi, am scos revolverul şi am
tras. Am ţintit în cine se apropia de mine. Primul, a căzut Manciu. Al doilea,
a căzut inspectorul Clos, al treilea, un om cu mult mai puţin vinovat, comisarul
Huşanu. Ceilalţi au dispărut. Peste câteva minute, în faţa Judecătoriei, se
găseau câteva mii de jidani (n.ed. oare toţi antifasciştii sunt jidani?), care
cu mâinile ridicate în sus şi cu degetele crispate de ură, aşteptau să ies
pentru a mă sfâşia. Eu am luat în mâna dreaptă pistolul, în care mai aveam
cinci cartuşe şi cu stânga am apucat de braţ pe d-l Victor Climescu, avocat din
Iaşi , rugându-l să mă însoţească până la Tribunal. Am ieşit şi
astfel am străbătut printre jidănimea care urla, dar care a avut totuşi bunul
simţ ca, în faţa revolverului, să-mi facă loc. Pe drum m-au prins jandarmii,
m-au despărţit de domnul Climescu şi m-au introdus în curtea Prefecturii de
Poliţie. Aici comisarii au sărit pe mine să-mi ia revolverul. Era singurul
prieten pe care-l mai aveam în mijlocul acestei nenorociri. Mi-am adunat toate
puterile opunând, cinci minute, rezistenţă, ca să nu-l scap din mână. Dar până
la sfârşit am cedat. Mi s-au legat mâinile la spate cu lanţuri şi am fost
aşezat între patru soldaţi cu baioneta la armă.”
În Pentru Legionari, la pagina 95
Codreanu afirmă: „Acestor politiciani, a caror tradare fata de neam este asa de
îngrozitoare, daca sunt vii, neamul va trebui sa le scoata ochii; daca sunt
morti, va trebui sa-i scoata din morminte si sa le dea foc ciolanelor, în
pietele publice. Pe copiii si nepotii lor, neamul va trebui sa-i urmareasca în
averi, confiscându-le si sa-i stigmatizeze cu epitetul de «copii de tradatori»”
În “PENTRU LEGIONARI” la pag. 237
căpitanul spune “Respingeam, aşa dar, umilinţa de a ne vedea din nou în lanţuri. Vom
ataca de acolo, coborând, în toate viesparele jidăneşti. Sus, vom apăra viaţa
copacilor şi munţii de pustiire. Jos, vom împrăştia moarte şi milă. Vor trimite
să ne prindă şi să ne omoare. Vom fugi; ne vom ascunde; vom lupta; iar la urmă,
vom fi desigur, răpuşi. Căci noi vom fi puţini, urmăriţi de batalioane şi de
regimente româneşti.”
Sau
“Legionarul iubește moartea, căci sângele lui va servi pentru plămădirea
cimentului României legionare”. (C.Z.Codreanu: „9 Porunci Legionare”,
din ziarul G.d.F. a Basarabiei). Bietul "martir" Codreanu oare nu
ştia nici măcar atâta lucru, că creştinul iubeşte viaţa?
În “PENTRU LEGIONARI”, la pag. 364
căpitanul CZ Codreanu mai scria: “În faţa
coloanelor noastre vor cădea toţi asupritorii noştri. Să iertaţi pe cei ce v-au
lovit din porniri personale. Pe cei ce v-au chinuit pentru credinţa voastră în
neamul românesc, nu-i veţi ierta. Să nu confundaţi dreptul şi datoria creştină
de a ierta pe cei ce v-au făcut vouă rău, cu dreptul şi datoria neamului de a
pedepsi pe cei ce l-au trădat şi pe cei ce şi-au asumat răspunderea de a i se
împotrivi. Să nu uitaţi că săbiile
pe care le-aţi încins sunt ale neamului. În numele lui le purtaţi. În numele
lui, deci, veţi pedepsi cu ele: neiertători
şi necruţători.”
În “PENTRU LEGIONARI...”, la pag. 144 căpitanul Codreanu justifica iar uciderea trădătorilor: “Pe
Moţa îl vedeam îngândurat. El mereu ne spunea că de vom ieşi de aici nu vom
putea face nici un pas înainte fără pedepsirea trădătorului. …. Dacă nu
rezolvăm problema trădării, opera noastră va fi compromisă. Mâine dimineaţă e
procesul. Îl aşteptăm cu emoţie. În sfârşit acum se va hotărî cu noi. Suntem la
cancelarie unde aşteptăm să ne vadă familiile. Erau părinţii lui Corneliu
Georgescu, veniţi din Poiana Sibiului. La un moment dat intră şi Vernichescu
(trădătorul). Moţa îl apucă de braţ ca şi cum ar vrea să-i spună ceva şi pleacă
cu el în camera vecină, în birourile funcţionarilor. Peste câteva minute auzim
şapte detunături de revolver şi strigăte. Ieşim pe sală. Moţa trăsese în
Vernichescu pentru ca să pedepsească trădarea. Eu mă reped lângă Moţa să-l apăr, căci era
înconjurat de gardieni şi funcţionari care îl ameninţau. Lumea enervată se
potoleşte. Noi suntem luaţi imediat şi încarceraţi, fiecare într-o celulă. Pe
ferestruică observăm cum Vernichescu este scos din infirmerie şi dus la spital
pe targă. Începem să fluierăm cu toţii din celule imnul nostru de luptă
„Studenţi Creştini din România Mare”, şi-l
petrecem cu acest cântec până iese pe poarta închisorii. Peste două ore a sosit
judecătorul de instrucţie, Papadopol. Ne cheamă pe rând sus. Noi toţi ne
solidarizăm cu Moţa. A doua zi, după o
noapte dormită pe ciment, am fost duşi la Tribunal. Situaţia noastră era acum
foarte grea. Noi însă, în arestul din subsolul Tribunalului, am cântat tot
timpul cântecele noastre de luptă.“.
La pag. 126
căpitanul CZ Codreanu mai spune: “La
Câmpulung a venit Moţa ca să mergem la schitul de pe Rarău al lui Petru Rareş,
muntele pe care îl iubesc eu cu deosebire. Urcând Rarăul, Moţa începe să-mi
spună frământările lui sufleteşti: – Studenţii nu mai pot rezista până la
toamnă şi, decât o capitulare ruşinoasă, a noastră a tuturora, după un an de
luptă, mai bine să-i îndemnăm să intre la cursuri, iar noi, care i-am condus,
să terminăm frumos mişcarea sacrificându-ne, dar făcând să cadă alături de noi
toţi acei pe care îi vom găsi mai vinovaţi de trădarea intereselor româneşti.
Să ne procurăm revolvere şi să tragem în ei, dând un exemplu groaznic care să
rămână de-a lungul istoriei noastre româneşti. Ce se va alege după aceasta de
noi, vom muri sau vom rămâne toată viaţa în închisoare, nu mai
interesează. Eu (Codreanu) am fost de acord, că actul final al luptei
noastre să fie, cu însuşi preţul prăbuşirii noastre, un act de pedepsire a
pigmeilor care, dezertând de la posturile de mare răspundere pe care le
deţineau, au umilit şi au expus tuturor primejdiilor naţia românească. Şi am
simţit în momentul acela clocotind în noi sângele care cerea răzbunarea
nedreptăţilor şi a lungului lanţ de umiliri suportate de neamul nostru”. Mai departe, peste câteva rânduri Codreanu
mai afirmă: “Dacă aş avea un singur glonţ, iar în faţa mea un duşman şi un trădător,
glonţul l-aş trimite în trădător”. Prin deducţie se înţelege că dacă în faţa lui s-ar fi aflat doar duşmanul, glonţul ar merge
liniştit în direcţia aceluia. Iar apoi la pag.
130 Codreanu îşi justifica apoi şi la interogator în faţa juraţilor
intenţia de împuşcare a duşmanilor: “ Se punea problema: a nega sau a nu nega. În
acel minut mi-am încordat toate puterile minţii şi ale sufletului şi am ajuns
la hotărârea de a nu nega. De a afirma adevărul. Şi nu cu timiditate şi cu
regrete, ci de a şarja cu el.
– Da, ale noastre sunt revolverele; cu ele am
vrut să împuşcăm pe miniştri, pe rabini şi pe marii bancheri jidani.
M-au
întrebat numele acestora. Când am început să le spun numele, începând cu Alex.
Constantinescu şi terminând cu bancherii Blank, Filderman, Bercovici, Honigman,
toţi cei de faţă îşi holbau ochii din ce în ce mai mari, îngroziţi. De aceea am
bănuit că ceilalţi camarazi, ascultaţi până la mine, negaseră (minţiseră).
– Dar pentru ce, Domnule, să-i omorâţi?
–
Pe cei dintâi pentru că şi-au vândut ţara . Pe cei de-ai doilea ca duşmani şi corupători.
– Şi nu regretaţi?
–
Nu regretăm… Dacă am căzut noi, nu e nimic; în urma noastră mai sunt zeci de
mii care gândesc ca noi! “.
Altă referinţă găsim la pag. 276 unde
căpitanul mărturisea: “Mie mi se urca
sângele în cap şi iar îmi trecea prin mine să pun mâna pe armă, să mă ridic în
munţi şi să trag cu nemiluita în cetele de duşmani şi de vânduţi, dacă
autorităţi şi legi în România Mare pot patrona asemenea crime în contra
naţiunii române, a onoarei şi a viitorului ei şi dacă aceste legi şi autorităţi
vândute i-au închis orice speranţă de dreptate şi de mântuire românească.”
În cartea Căpitanului “Cărticica şefului
de cuib” la Pct 12: aflăm: “titlurile conferintelor tinute de cuibul AXA
din Bucuresti: 1. Antisemitismul în
cadrul Legiunii. “ Iar la FDC se îndoctrinau tinerii cu teme gen „ 3.
Afinitatea între fascism si Miscarea Legionarã. 4. Puncte comune între HITLERISM şi Miscarea Legionarã.” Iar la pct 83 căpitanul CZC spune: “La ora 10 am plecat toti în costum national, cu cãciulã, cu svasticã
mare în dreptul inimii, în coloanã de mars, directia Bisericii Sf. Spiridon.
Acolo s-a officiat o rugãciune pentru pomenirea sufletelor strămoşilor români”.
______________________________________________
[4] În CĂRTICICA
ŞEFULUI DE CUIB, la pct.84 Codreanu porunceşte:
“ Primul punct de program
legionar: Dacã vã întrebã cineva sã-i
spuneti cã primul punct este JURÃMÂNTUL
PENTRU PEDEPSIRE! Căci a doua zi dupã victoria legionarã se va
constitui "TRIBUNALUL EXCEPTIONAL", care va chema în fata lui si va
judeca pentru trãdare de Patrie…”
[5] LEGIONARUL NU TREBUIE SĂ GÂNDEASCĂ
CI DOAR SĂ EXECUTE. În cartea
căpitanului “Cărticica şefului de cuib” Partea-I, la Punctul 18 se specifică: “Toti legionarii vor avea o singurã pãrere,
un singur gând si un singur suflet. De aceea trebuie sã aibã toti un singur sef.” Iar la Punctul 35 se dictează “Legionarii vor merge uniti chiar pe un drum rãu
(gresit). Pentru cã drumul cel mai rãu
este dezunirea. Pe când altfel si în iad
dacã ar merge trupa legionarã, de va fi unitã, va învinge tot iadul si se va
întoarce pe urmã înapoi învingãtoare.”
HALUCINANT !!!
La Pct 46 C ni se prezintă şi
prozelitismul legionar: “în sate,
fiecãrui om din cuib i se vor încredinta cel putin 5 gospodari din sat, pe care
sã caute sã-i convingã sã voteze cu Legiunea.”
_______________________________________________
[6]
În “PENTRU LEGIONARI”, la Capitolul LUPTA DE LA NEAMŢ-31 AUGUST 1931,
căpitanul Codreanu se plângea de preoţimea ortodoxă: “Din toate categoriile sociale, preoţii se poartă cel mai slab. În
judeţele unde se strâmbă crucile de pe biserici, în faţa stăpânirii
politicianiste, atee şi jidănite, într-o luptă în care eram singurii care
veneam în numele crucii, cu pieptul deschis în faţa monstrului păgân, preoţii
din judeţ, cu o excepţie de vreo 3-4, au
fost în contra noastră.”
___________________________________________
[7] În cartea “OMUL EROIC” a lui Nichifor
CRAINIC - editată şi distribuită de Fundaţia Sf Martiri Brâncoveni – Constanţa , la pag.12
autorul aduce şi el elogii dictatorului Benito Mussolini: “Credinţa
în dreptatea, în libertatea sau în misiunea neamului său se transformă în
voinţa năpraznică de realizare. Eroul istoric e vulcan în erupţie al sufletului
colectiv. Mi-aduc aminte de o vorbă , frumoasă între toate vorbele frumoase,
ce-au rămas în istorie pe seama eroismului. E vorba unui ţăran bătrân din Agro
Pontino, spusă acum doi ani lui Benito Mussolini. Agro Pontin o e fostă
mlaştină imensă dintre Roma şi Terracina, dintre Apenini şi Marea Tirenică. Au
încercat s'o sece cezarii romani ; după ei papii şi după papi însuşi Napoleon.
In decurs de două mii de ani, niciuna din aceste puteri ale lumii n' a izbutit.
Mussolini a secat-o într'un singur an. Pe locul unde a fost mocirlă şi
putrefacţie, se întinde azi o nesfârşită câmpie roditoare, înflorită de superbe
sate şi oraşe, unde zeci de mii de familii, care au fost muritoare de foame,
îşi găsesc pacea şi fericirea în legământul reînnoit cu ţarina mamă. In fiecare
an , la vremea secerişului, Benito Mussolini se duce în Agro Pontino, unde
lucrează ţărăneşte o zi întreagă. El e cel care seceră întâii snopii, el e cel
car e îi introduce întâiu în maşina de treierat. Privindu-l cu mânecile
suflecate până în coate , ca un simplu lucrător, cu fruntea cât bolta veacului
nostru asudată de muncă , bătrânul ţăran înmărmurit de uimire a scăpat acest
strigăt: — Tu sei noi tutti! Adică tu eşti noi toţi; tu eşti poporul
italian; tu eşti neamul nostru
întreg. Nu cunosc o definiţie
mai lapidară (lapidar = scurt, concis) a
eroului decât această vorbă simplă, împinsă din adâncul instinctului popular ca
o perceptie, pe care viaţa însăşi o aplică pe una din cele mai mari întrupări
ale ei.”
Crainic ne
învăţa în STATUL ETNOCRATIC următoarele: „Românii
uniţi cu Roma, catolici în dogmă, au rămas ortodocşi prin forma şi prin esenţa
cultului. În mod practic,
şi ei fac parte din Biserica naţională. Tineretul de amândouă confesiunile va
fi crescut în duhul solidarităţii tradiţionale. Interesul statului e să cultive
ce uneşte, iar nu ce desparte. Manualele didactice confesionale vor avea
această ţinută. O impune conlocuirea cu alte neamuri faţă de care românismul
trebuie să fie un bloc solidar... Preoţii vor sta sub autoritatea chiriarhală
şi vor fi salariaţi de stat. Se va introduce principiul gradaţiilor prin
examene, cu referire specială la activitatea în parohie. Preotul nu e numai un
paznic al datinilor... Mănăstirile ţării
se vor reorganiza sub o comandă unică. Monahii vor fi selecţionaţi după aptitudini
şi repartizaţi în grupe de contemplaţie, de cultură, de propagandă şi de
samaritarism.” Mie personal îmi pare
teribil de grav acest ultim pasaj al lui
Nichifor CRAINIC!
-
În cartea de apologetică legionară “ RĂSPUNS LA ÎNTREBĂRI ALE TINERILOR
CARE DORESC TOT ADEVĂRUL DESPRE MIŞCAREA
LEGIONARĂ”-link scrisă de legionarul Duiliu Sfintescu- la pag 132, VASILE MARIN
considera că pravoslavnicii ruşi sunt criminali, şi se lua "la
trântă" şi cu Patriarhul BOR de la acea vreme care a aruncat anateme
asupra tineretului legionar avertizând creştinii că ML e organizaţie străină de
interesele româneşti. Marin îi cere
Patriarhului să se pocăiască lepădând veşmintele arhiereşti şi alăturându-se
legionarilor într-o tabără de muncă: „Nu mai departe decât peste Nistru, unde
odinioară stăpânea pravoslavnica biserică rusă (n.ed. Vasile Marin
confunda Rusia pravoslavnică martirică, cu Rusia serghianistă si
bolşevică), îşi aminteşte I.P.S. Ta Miron
Cristea, cum preoţii au fost răstigniţi în odăjdii, bisericile transformate în
grajduri şi crucea Domnului făcută scrum şi pulbere? Şi toate acestea s-au întâmplat acolo şi se
vor repeta şi aiurea, numai pentru faptul că tineretul în loc să muncească în
„tabere gratuite", „cu scop de a propaga ideile dizolvatei" etc. etc.
a învăţat în universităţi de la profesori masoni şi democraţi şi în afară de la
conducători şi clerici rasputinizaţi, să considere religia ca un opiu al
poporului, să tăgăduiască existenţa lui Dumnezeu şi să nu cultive dragostea
pentru neam şi ţară, adică exact acelaşi lucru pe care îl doresc autorităţile
masone de azi, atunci când dau ordine şi înalt Prea Sfinţia Ta le execuţi, ca
tineretul să fie oprit de a mai ridica biserici Domnului. Ai păcătuit greu, foarte greu I.P. Sfinţite.
Ai păcătuit faţă de Dumnezeu, ai păcătuit faţă de neam şi ai păcătuit faţă de
biserica pe care, harul dumnezeesc, te-a destinat în aceste momente hotărâtoare
s-o conduci. Te-ai înhămat la poruncile oamenilor cu putere de o clipă şi ai
călcat poruncile Domnului; ai apucat pe căile lumii părăsind potecile Atotputernicului.
Ca orice bun creştin, şi I.P.S. Ta eşti cel dintâi în ţara aceasta, trebuie să
Te pocăieşti, şi s-o faci cât mai neîntârziat, în zilele acestea ale Postului
Mare, să nu te prindă în păcat marea Săptămână a patimilor şi învierea
Domnului. Noi, tinerii acestei ţări, îţi oferim creştineşte, fără ură şi fără
patimă, prilejul. Iată-l: Să lepezi pentru o săptămână cele mătăsoase
veşminte cari îmbracă trupul I.P.S . Tale şi să vii într-o tabără de muncă de-a
noastră; să îmbraci aspra haină călugărească ţesută din păr de cămilă, să
mănânci de la cazan fiertură ca pustnicii, şi să odihneşti alături de noi pe
pământul crud ca anahoreţii; să frămânţi cu mâinile şi cu sudoarea frunţii Tale
10.000 de cărămizi iar pe ministrul care a dat ordinul blestemat să-l pui în
fiecare seară să-şi care apă cu găleata, pentru a-Ţi spăla picioarele pline de
tină. Numai astfel, înalt Prea Sfinţite, Domnul din Ceruri şi adânca noastră
credinţă ortodoxă te va elibera de osânda în care Te-a aruncat erezia pe care
ai faptuit-o, prin ordinul semnat propriu de SfrinţitaTa mână. Semnat: Vasile Marin ”. Iar la câteva rânduri diferenţă, Vasile Marin
mai afirma: „La injoncţiunea aceleiaşi puteri lumeşti, reprezentată prin glasul
unui ministru al actriţelor, uitând întâmplarea de la 24 Ianuarie 1933,
printr-o adresă a Sf. Sinod, Patriarhul României trece agresiv la atac şi de
data aceasta în mod oficial, prin scris, aruncă anatema asupra tineretului cel
mai nobil al acestei ţări, acel tineret care acum trei ani, la Parcul Carol,
stropise cu sângele lui Crucea Mântuitorului. Lucrurile nu mai pot rămâne
tăinuite... De cincisprezece ani încoace
tineretul acestei ţări caută drumul mântuirii. Prin graţia divină a
inspiraţiei, conducătorul lui (Codreanu) l-a găsit: e drumul mântuirii prin
credinţă nelimitată în Dumnezeu, prin credinţa în virtuţile cardinale ale
neamului, prin credinţă în puterea sfântă a muncii”.
_________________________________________________
[8]
Videoclipul “Arhiva Nationala de
Film - Romania si dictaturile
ei - Miscarea Legionara”, un documentar impartial care în foarte multe locuri
apără şi chiar reabilitează imaginea ML
La min 41:10 Căpitanul Codreanu într-o scrisoare către Majastatea Sa Regele denunţă
politica externă alui Titulescu, ameninţând cu rebeliuni urmate de SINUCIDERI
ale legionarilor
Min 1,
18:00 Mircea Vulcănescu îl descrie pe
Codreanu drept o fire fanatică
min 54:30 Codreanu
trimite telegramă de felicitare lui Hitler
min 2, 05:15 Expunerea telegramei FASCISTE a lui Codreanu catre
HITLER
___________________________________________________
[9]
Codreanu recunoştea în Pentru Legionari: “Facem o mare deosebire între linia pe care
mergem noi şi linia Bisericii Creştine. Linia Bisericii este cu mii de metri
deasupra noastră. Ea atinge perfecţiunea şi sublimul. Nu putem coborî această
linie pentru a explica faptele noastre.”
___________________________________________________
[10] Arhim. Ioanichie Bălan – Cuvinte
Înţelepte (link)
min 1:57 “Nu nationalism impus, ci prin Biserică”
min 6:55 “Noi
dacă apărăm ortodoxia, apărăm şi neamul, dacă apăr numai neamul nu apăr şi
ortodoxia”
min 8:30 “Frăţie totală, în
Duh, în tradiţie sfântă ortodoxă, astfel devii credibil aproapelui”
Cunosc faptul că există un videoclip
de-al Pr Ioanichie Bălan în care apreciază M Legionară, semn că acestuia nu i
s-au arătat gravele derapaje ale acesteia.
_________________________________________________
[11] În Cărticica Şefului de Cuib, la pct83 Codreanu ne prezintă şi dimensiunea
ezoterist-ocultă a M.L., prin folosirea talismanelor, săcuşorul cu ţărână fiind
-TALISMANULUI LEGIONARULUI: “Cu ţãrâna astfel amestecatã s-au umplut mai
multe sãculete mici, dându-se fiecãruia, dupã facerea legãmântului, pentru a-l
purta la gât.. Ion Mota a luat legãmântul lui Corneliu Codreanu, dupã care i-a
încredinţat acestuia sãcusorul cu tãrânã. Dupã aceea Corneliu Codreanu a luat
legãmântul lui Ion Mota si celorlalti.
Acest legãmânt a constat din 5 întrebãri si rãspunsuri, anume: 1. Te legi ca pentru Dreptatea Patriei
primejduite sã înfrângi toate dorintele si interesele tale personale? - Rãspunsul: Da! 2. Recunoscând cã stãpânirea jidanilor asupra
noastrã ne aduce pieirea sufleteascã si nationalã, te legi frate cu noi sã
lupti penru apãrarea, curãtirea si dezrobirea pãmântului strãmosesc? - Rãspuns:
Da! 3. In aceastã luptã te vei supune
Legiunii Arhanghelul Mihail? - Rãspuns: Da! 4. Vei purta aceastã tãrânã cu
evlavie la pieptul tãu? - Rãspuns: Da! 5. Si nu vei pleca dintre noi? -
Rãspuns: Nu voi pleca!” şi “Astfel
s-a încheiat ziua de Sf. Arhanghel Mihail si Gavril. Fie ca purtând fiecare la
inima noastrã ca talisman Sfânta ţãrânã a pãmântului strãmosesc, sã scoatem din
ea sângele vitejesc si sã-l turnãm în vinele noastre.”
_________________________________________________
[12]
De pe blogul lui Iulian Capsali :
“Hare
Krishna să ne păzească!
Peste
putin timp se va consuma partea a doua din acțiunea "nu islamizarii Romaniei", faza Huntington , adica "Ciocnirea civilizațiilor". Desi cei doi afgani care au intrat in tara au
inceput literalmente sa planga si au facut cale intoarsa spre Ungaria, noi
scoatem palosul impotriva urmasilor ienicerilor si facem zid la portile Europei
asupra careia s-a indreptat urgia.
De
ce este nevoie politic de o tensiune care atinge in mod cert
xenofobia/islamofobia intr-o tara in care tensiunile religioase sunt inexistente? Pentru ca
aceasta este politica neocona de dupa 11 sept. 2001, care trebuie sa justifice
prădarea unor state in goana dupa resurse. Tema este la noi bine
instrumentalizata de Basescu (PMP), cel care este in discutii sa faca un pol
politic cu ramasita penibila a PNTCD si, posibil, cu Monica Macovei si partidul
personal.
De
ce este importanta aceasta precizare?
Mercenarul
Catalin Berenghi este un emul al escrocului Nick (de) Teodoreanu,
prim-vicepresedinte al PNTCD. Care nu a scapat ocazia de a fi prezent la prima
sedinta cu cruci din campul din Bdul Expozitiei. Chiar Patriarhia Romana a
trebuit sa se delimiteze oficial de cel care isi adauga titlul de "Alteta
Sa" si care afirma ca este un intim al Patriarhului Daniel. "BOR
atentioneaza toate institutiile referitor la Nick Teodoreanu, pretins
colaborator al Patriarhiei", au titrat jurnalele in vara anului 2009.
"Atentionam
institutiile publice centrale si locale, inclusiv unitatile bisericesti si
opinia publica asupra faptului ca activitatile, demersurile, initiativele sau
propunerile domnului Nick Teodoreanu au caracter personal si nu au
binecuvantarea sau girul autoritatilor superioare bisericesti, nu implica si nu
reprezinta in niciun fel Biserica Ortodoxa Romana." a conchis Biroul de
Presa al Patriarhiei, unde se stransesera plangerile asupra acestui ipochimen.
Care se prezinta ca facand parte dintr-o loja masonica elvețiană.
Mercenarul
Catalin Berenghi, ortodox New Age si "urmaș al voievozilor", patronul barului Krishna
Caffe din Piata Kogalniceanu, este mai degraba obisnuit cu mirosul de betisoare
parfumate si tutun la narghilea decat de cel de tamaie, petreceri cu fete care
danseaza oriental samd, decat cu patrafirul preotesc si sfintele slujbe. Dar
pozeaza astazi in salvatorul neamului si al ortodoxiei cu porci pictati in tricolor.
Pentru ca da bine la viitorul cv politic si la lucrarea pescuitorilor in ape
tulburi.
Alt
protagonist emblematic al actiunilor cruciate este monahul Teodot (Marius
Rogojina pe numele mirenesc), celebru pentru ca a profanat mormantul Pr.
Gheorghe Calciu si a fost vazut cum usca cu feonul moastele Sfantului.
Disperata de modul in care acest monah a distrus imaginea Manastirii fondate de
Pr. Iustin, obstea de la Petru Voda, care cunostea legaturile acestuia cu
SRI-ul, a dat un comunicat in care se amintea:
"
Ca să îi reprimim, l-aţi şantajat pe Mitropolitul Theofan al Iaşilor, l-aţi
şantajat pe părintele Hariton, stareţul nostru, şi probabil că şantajul nu s-a
oprit aici, de vreme ce nici exarhul local, Luca Diaconu, nu a mai ajuns să
verifice unde sînt slugoii voştri după ce l-aţi sunat să se întoarcă acasă.
Tovarăşi,
Înţelegeţi
că răbdarea noastră a ajuns la un capăt şi că aţi depăşit măsura. Vă rugăm să
vi-i luaţi din mănăstirea noastră (pe) monahul Teodot (Marius) Rogojină – pe
care, prin faptul că îl ţineţi aici doar pentru că e fratele unui ofiţer SRI
(?), îl văduviţi de un tratament psihiatric corespunzător afecţiunilor sale
mintale."
Acelasi
monah care in timpul procesiunii cu cruci a incitat credulii care au fost
prezenti la mascarada, cerandu-le sa nu mai aiba legatura cu ierarhia si Sf.
Sinod, care nu mai reprezinta Ortodoxia. Ortodoxia este acum a lui Teodot,
Berenghi, AS de Teodoreanu si a Cavalerului de Malta George Roncea, printre
altii.
Acelasi
securistoid Teodot ii cere astazi Patriarhului in mod public demisia:
"Noi
ne desolidarizăm de toate ereziile și de toate faptele dvs. apostate și anti-românești! Ne este rușine cu dvs. și nu ne reprezentați demn Biserica! Pentru toate acestea și altele asemănătoare acestora vă cerem insistent prezentarea
de urgență a demisiei din toate funcțiile deținute până acum; retragerea într-o mănăstire în vederea
plângerii păcatelor"
Suntem
in fata uneia dintre cele mai mari diversiuni organizate pentru revenirea in
politica a lui Basescu si a clicii sale, cu riscul major de a rupe unitatea
Bisericii - singura Biserica autocefala sin Europa nesfâșiată pana acum -, de a antagoniza pana la rupere societatea
romanesca (bine, aici licheaua nationala are un deceniu de experiențe reusite) inclusa in planul mai mare de a induce
nesiguranta si conflictul la nivel european.
Pentru
ca haosul trebuie bine controlat si Romania incepuse sa devina o tara
predictibila, cu toata intruziunea SRI - DNA care a ravasit viata politica si
economica in favoarea partenerilor strategici si a multinationalelor.
Cred
ca vom asista la diversiuni din ce in ce mai mari, mai ales pe fondul unei
regrupari de forte in Siria. Romania trebuie sa ramana captiva, cu o Biserica
fragmentata si credinciosi disperati, cu o societate atomizata, totul pentru
linistea Noii Ordini Mondiale.”
Voi încheia acest articol cu citatul Biblic: “Cine nu este cu Mine este împotriva Mea şi cine nu adună cu Mine risipeşte.” [Matei 12-30], şi extrapolând se deduce simplu "cine nu este cu ortodoxia, este împotriva ei" . Dealtfel, şi marii duhovnici tot cam aşa ziceau...
Doamne ajută!
===========================================
Post scriptum:
Şi acest articol a fost cenzurat de blogul saccsiv la rubrica de comentarii. Încercaşi voi să postaţi oricare din probele de aici, să vedeţi dacă vă lasă!!
Eu sunt cel ce comenta pe blogul saccsiv cu numele de ioannis.
Întrucât din text lipseste orice fel de limbaj trivial (deşi permite în blogul său comentarii nepoliticoase şi chiar triviale), îmi rezultă că singurul motiv pentru care saccsiv tot cenzurează articolele din acest blog este că unele adevăruri sunt incomode.
Saccsive, de ce ţii şi tu lumina adevărului ascunsă sub obroc? Dacă greşesc cu ceva, chiar te rog arată-mi, asta şi vreau, să mi se argumenteze unde, că şi eu sunt om supus greşelii, dar nu-mi bloca mesajele doar pe motivul că sunt adevăruri care nu-ţi pică ţie bine cu legiunea aia mincinoasă.
Altfel, dovedeşti doar că şi tu ai un caracter meschin, cu nimic mai presus ca al masonilor si trădătorilor de ţară pe care-i tot blamezi, şi nici nu eşti corect cu gloata de manipulaţi pe care îi sminteşti cu mişcarea aia legionară, cărora nu le permiţi să cunoască şi cealaltă parte a adevărului.
Dar nu e nicio problemă, nu mie va trebui să-mi dai socoteală! Vine moartea degrabă, ca un fur, şi fiecare va da socoteală pentru faptele sale. Şi din câte ştiu, starea împotriva adevărului e un păcat teribil de greu!
Aşadar, de dragul adevărului, fii demn şi permite dialogul, şi combate-mă civilizat dacă ai cu ce, căci eu vin cu argumente foarte puternice, clare şi indubitabele provenite chiar din cărţile şi sursele voastre. Aici e marea ta problemă, şi ştii şi tu prea bine că nu ai argumente mai puternice, că nici nu ai de unde... De aceea şi cenzurezi mesajele mele în timp ce la rubrica ta de comentarii îşi găsesc găsesc locul fel şi fel de comentarii virulente şi triviale.
Dacă voiam să vă fac rău, puteam trimite de mult timp cele două articole despre caracterul fascist şi antisemit al mişcării legionare la toate agenţiile de presă, la organele de justiţie şi ordine publică, mitropolii, episcopii, mănăstiri, sesizări pe la combaterea discriminării şi antisemitismului, ambasade şamd.... dar nu vreau să fac rău nimănui. Deşi nu e frumos ce faci, am decis să nu dau "sfoara prin ţară", ci o să-L las doar pe Bunul Dumnezeu să vă judece, să las toate doar în seama Lui!
Saccsiv! Dacă de la fratele Gabriel de la apologeticum nu am pretenţii, arată măcar tu că poţi fi demn, măcar acum, după o cenzură veche din Aprilie 2015!!
Chiar te invit să faci un subiect de dezbatere pe blogul tău, măcar cu acest articol: http://silviu-ion.blogspot.ro/2015/05/marile-probleme-ale-miscarii-legionare.html
Doamne ajută!